Să sper, să dor, să pierd

Standard

Imagini pierdute reapar când mă aștept mai puțin. Dar nu imaginile au un impact enorm asupra mea. Ci simțirile. Îi simt mâinile în jurul taliei. Îi simt privirea rătăcită în decolteul meu. Sau îi aud vocea surprinsă spunându-mi cât de mult îi place cum îmi miroase părul. I-am sărutat brațele și palmele cu drag și dor. 

Știam atunci că e posibil să nu îl mai vad niciodată. Dar nu eram pregătită pentru asta. Mi-a fost mai ușor să sper, să dor, să pierd. Niciodată nu voi considera timpul de care am nevoie să mă regăsesc ca timp mort. Este exact ce am nevoie. Și este un proces dulce-amărui din care mereu ies în câștig. 

Nevoia de dramă mereu va fi învinsă de nevoia de adevăr. Și cu asta trebuie să rămân. Sau măcar să merg înainte. 

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s