Nu am scris

Standard

Au trecut mai mult de trei luni de când am scris ultima dată aici. Mă tot gândesc dacă să mai insist în platforma asta sau să încerc ceva nou. Până atunci…

Nu am scris despre săptămânile care au urmat celei 26 menționate ultima dată. Nu am scris despre nopțile nedormite fără niciun motiv. Nu am scris despre mutările făcute în cameră doar în speranța că voi putea adormi din nou.

Nu am scris despre Noaptea Muzeelor în care am intrat gratis la majoritatea muzeelor pe care le ocolisem până atunci. Am încercat îmbrăcăminte vikingă și m-am amuzat când personaje ce păreau manechini speriau oamenii trecători prin muzeu. Și să nu uit vaporul, prima dată mergând pe un vas de pescuit și am putut să vedem fiecare cameră, inclusiv camera căpitanului. Dar nu am scris.

Nu am scris despre bucuria răsăritului regăsit pe strada unuia dintre hosteluri, răsărituri tot mai devreme, lumină tot mai multă. Și apusuri tot mai îndepărtate.

Nu am scris despre dorul de acasă care m-a lovit brusc și s-a împlântat bine în suflet, o dată cu prima plecare care mi-a necăjit sufletul. Plecare neanunțată. Nu am scris despre coșmaruri din care mi-am revenit cu greu.

Nu am scris despre Olanda. Statul în Den Haag și vizita în Amsterdam. Ciudata experiență de a călători însoțită, fiind prima dată când nu am fost responsabilă de micuța excursie. Memoria aceea va fi  mereu dulce-amăruie pentru că am știut atunci că anunța un alt sfârșit. Nu am vrut să îl cred, totuși.

Nu am scris despre alte proiecte în care am participat, despre vise și visuri împărtășite, despre puținele nopți în care am dormit un somn neîntrerupt.

Nu am scris despre cum, după o altă șocană despărțire, mi-am dat seama că am ales greșit din nou, cum m-am simțit dărâmată la pământ și cum, fără să am idee de unde, am avut puterea să mă ridic și merg mai departe. Chiar dacă totul în jurul meu era încețoșat.

Nu am scris despre cum am început să apreciez din nou, cu și mai multă pasiune, micile bucurii: de la un tricou original cu Elvis, la o înghețată cu ursuleți gumați, la o ciocolată caldă cu M&Ms și povești cu prieteni foarte dragi.

Nu am scris despre cum „ultima dată” a venit peste mine mai repede decât am crezut. Ultimul eveniment de carte umană, ultimul târg de schimb de haine, ultima seară de filme.. și tot așa. De fiecare dată am luat aer în piept și am zâmbit. Am zâmbit când lacrimile îmi curgeau rapid în suflet, deși ochii îmi păreau uscați.

Nu am scris despre cum mi-am închis ușa de la balcon peste deget având una dintre cele mai convingătoare dureri (cu siguranță în top trei). Atunci mi-am dat seama că în săptămânile trecute mi se scurseră toate lacrimile pentru că ochii mei erau mult prea seci. Apropo, vești din prezent, unghia îmi va cădea curând.

Nu am scris despre alte mici escapade în jurul Islandei: din nou în Sud, în Vik sau cum am mers la călărit. Cum m-am rătăcit aiurea cu autobuzul 18 doar ca să găsesc un loc minunat la 10 km de oraș. Sau cum ne-am rătăcit în drumeție pe Esja. Sau cum m-am bucurat enorm să ajung la sera de roșii pentru că trebuia să încerc din nou minunăția de supă de roșii și cheesecake-ul aferent. Sau baia în Laguna Secretă, despre care toată lumea știe.

Nu am scris despre cum am descoperit Tinder. Dar o voi face. (that’s a promise)

Nu am scris despre o seară de comedie în care doi colegi și-au luat inima în dinți și au performat. A fost excelent.

Nu am scris despre ziua mea de naștere. A fost una dintre cele mai faine petreceri, unde mai pui că un vecin a venit neinvitat. Am primit o grămadă de îmbrățișări și mă bucur că a fost distractiv. Plus cea mai faină surpriză din lume în care una dintre cele mai dragi prietene a venit fără să știu și a stat o săptămână jumătate în cameră cu mine.

Nu am scris despre prima mea încercare într-ale trasului cu arcul. Nu sunt cea mai slabă, dar cu siguranță mai am până să o ajung pe Katniss. Dar a fost o distracție pe cinste și mâinile mele erau ca niște pietre la sfârșitul orei.

Nu am scris despre „mid-term meeting” ce s-a întâmplat, cum era de așteptat, după ce mi s-a încheiat proiectul. A fost un weekend excelent, cu mult prea multă mâncare, și cu mult timp pentru a reflecta. Planurile nu mi-au fost niciodată mai sigure, deși câteva zile mai târziu realitatea a spulberat câteva dintre ele.

Nu am scris despre ce a însemnat să termin proiectul și să mai rămân încă o lună să lucrez. Ca și cameristă. Da, am spălat wc-uri și am făcut paturi. Am spălat și călcat așternuturi. Sunt sătulă până peste cap să fim arătați sau să arătăm cu degetul pentru o muncă cinstită. În societatea în care trăim oamenii sunt arătați cu degetul dacă lucrează în joburi josnice, cum le consideră unii, decât dacă furi sau înșeli legea. Și da, am o facultate și un masterat absolvite. Și da, nu regret nimic din alegerile făcute.

Nu am scris despre weekendul dinainte plecării mele când m-am panicat enorm realizând că plecarea e reală. Am plâns, de data asta cu lacrimi reale, și am încercat să fiu ocupată. Am îmbrățișat oameni cât mai dragi și am încercat să îmi țin capul ridicat. Și am plâns în continuare.

Nu am scris despre cum m-am întors în România și totul părea ca un film. Dești lumea era acolo mi se părea că mă plimb printr-un oraș fantomă. Poveștile prietenilor mei nu mai erau ale mele, schimbările orașului mult iubit nu mi-au trecut prin fața ochilor, aerul, clima nu îmi păreau familiare. Și totuși am mers mai departe… și încă merg.

Pentru că oricât de mult scriu sau nu scriu, trăiesc viața la aceeași intensitate. Mi-e frică de greșelile pe care nu le anticipez, mă bucur de surprize venite în calea mea, sper în continuare ca deciziile luate să îmi aducă mai multe zâmbete decât lacrimi și, până la urmă, îmi duc mica existență așa cum cred eu mai bine. Pentru că la sfârșitul experienței islandeze pot spune că, deși sunt înconjurată de poduri și uși deschise, temelia fiecăreia o pot face numai eu cu fiecare pas călcat.

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s