Sfârşitul se învaţă

Standard

Nu ştiu cum să mă opresc. Sunt un as în a începe noi şi noi experienţe, dar nu ştiu cum să le închei. Nimeni nu m-a învăţat acest amănunt, se pare că am lipsit la lecţia asta de viaţă. Şi e atât de prostesc, e ca şi cum toată viaţa mea doar am deschis uşi fără să le închid. Cu timpul se închid singure din terţe motive, motive care nu m-au interesat niciodată cu adevărat. Ştiu cum să reacţionez când o uşă mi se închide în nas, ştiu ce e mai indicat să fac când o poartă se transformă într-o micuţă uşă şi ştiu că unele uşi au în spatele lor doar un zid. Dar niciodată nu am fost în stare să închid una definitiv.

Cum poţi ştii când e momentul să închei o etapă din viaţă fără să te mai întorci niciodată în acelaşi loc? Cât curaj sau nesăbuinţă îţi trebuie să te îndepărtezi de o uşă şi să nu mai păşeşti niciodată prin ea?

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s