Sexy dancer and some salt

Standard

Mi-am început ziua lenevind trei ore în pat. Nu ştiu de ce pur şi simplu nu aveam chef să o trăiesc. Sau să fac ceva.. m-am sculat de abia la 12 şi jumătate de oră mai târziu porneam înspre birou unde aveam să mănânc prânzul. De ce mă duc la birou să mănânc prânzul.. pentru că am cel mai tare şef din lume şi pentru că aşa e corect. Mi s-a spus că mi se asigură două mese pe zi în restaurantul universităţii, dar două săptămâni studenţii au vacanţă, deci cantina e închisă. Prin urmare, singura soluţie este ca el (şi când zic el mă refer la mama lui) să ne gătească prânzul până să redeschide cantina.

Buuuuuuun, revenim la faptul că mă îndreptam înspre birou, dar plictisită de drumul pe care merg de fiecare dată am zis să o iau pe o stradă paralelă. Evident că m-am rătăcit un pic, pentru că… drumul paralel numa’ paralel nu era. În cele din urmă am ajuns aproape de Medina şi deci am putut să mă redresez.

După prânz am mers cu Gabriela la Carefour şi cea mai amuzantă fază a fost când, plictisită că trebuia să aştept la patiserie până apare cineva să îmi dea pateurile ce voiam să le cumpăr, am început să dansez total aiurea pe muzica ce se auzea. Cred că era muzică indiană… nu că m-aş pricepe la aşa ceva. Apoi când am trecut pe lângă standul de fructe/legume un tip ce stătea la cântar îmi spune you are a good dancer. M-a bufnit râsul atât de tare de nici nu vă pot spune. Dar apoi Gabriela m-a rugat să mă duc să cântăresc ceva mandarine. Şi uite aşa când tipul m-a întrebat cum mă cheamă i-am spus Amila, mi-a spus numele său… apoi am plecat.

În drum spre casă, eram pe trotuar şi îmi vedeam de treaba mea când apare un tip de nicăieri şi îmi spune You are very sexy! Primul meu gând a fost I’m sexy and I know it, dar reacţia mea a fost can you please leave me alone?

Am ajuns acasă şi aveam un singur gând în minte: trebuie să ajung la munţii de sare din apropiere. Bine nu sunt chiar munţi, doar două grămezi imense de sare. Dar nu am mers singură, ci cu Nikki şi Rauf. Am râs bine de tot, mai ales când Nikki se plângea că nu are unde să arunce un ambalaj şi i-am spus să mi-l dea mie, urmând să îl pun în geantă şi Rauf a crezut că o să îl arunc pe jos încercând să mă oprească.

Alina: Dude, it’s like you don’t know me at all.

Rauf: When it comes to garbage I don’t know you.

*moment of silent*

Nikki: Sweet moment right there. The salt is running away from the sweet moment we just had.

Nu ştiu cât de amuzant sună, dar m-am prăpădit de râs. Apoi ne-am apropiat de sare şi am făcut câteva poze inclusiv pe linia ferată din apropiere. Ba a mai apărut şi un tren, iar Rauf a pozat în faţa lui.. de pe altă linie bineînţeles.

Şi când am crezut că seara s-a terminat, Malek m-a sunat şi am decis să mergem să vedem un film 3D. Mai multe despre asta într-un post viitor.

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s