Săptămâna 4

Standard

Cred că voi începe să ţin jurnal pe săptămâni. Se întâmplă prea multe şi nu mai reuşesc să şi scriu. Weekendul trecut a fost iar unul cu totul deosebit, evident neprogramat. Cred că voi renunţa să îmi mai fac planuri în adevăratul sens al cuvântului.

Au fost zilele francofoniei, sau ceva asemănător. Vineri am luat parte la un concert chiar emoţionant: chitară clasică şi vioară şi apoi patru tineri din Franţa ne-au încântat la clarinet. Ziua următoare, trebuia să mergem la restul manifestărilor pentru zilele francofoniei, adică muzică şi dans din diferite ţării francofone. Dar când colo am mers acolo numai pentru o oră. A fost chiar interesant să dânţuiesc un pic pe ritmuri africane, să mă bucur de un apus minunat din interiorul unui muzeu din Oraşul Vechi (Medina). Ne-am întâlnit din nou cu Ben, germanul care în continuare este foarte amabit. Cel puţin cu mine.

Apoi, supriză, schimbare de plan! am pornit frumuşel spre insula din apropierea oraşului. E la o oră de mers cu feribotul. Dar mai întâi ne-am oprit să achiziţionăm nişte păcate, pe numele lor de cod bere şi vin. Nu pot să descriu şocul pe care l-am avut când am văzut locul de unde se cumpără alcool. Imaginaţi-vă un loc în care nu ai acces numai prin intermediul a două ghişee micuţe. Mă simţeam de parcă am fi vrut să cumpărăm droguri.

Până am ajuns noi deja era deja beznă, deci nu am putut vedea mare lucru din insulă. Adevărul este că fix înainte să plecăm au reuşit să mă enerveze, motiv pentru care nu am trecut pe acasă să îmi iau câteva lucuri gen haine de schimb. Şi pentru că eram îmbufnată, am stat singură jumătate din drum, dar am putut să mă bucur mai bine de drumul minunat. Mi-era dor de mers cu bacul. Ah, Istanbulul ăsta şi-a pus amprenta pe mine mai mult decât am crezut. În cele din urmă, după ce mi-au trecut supărările şi ei veniseră să stea cu mine, am ajuns pe insulă, pe numele ei Kerkennah. Se pare că are cam 45 de km lungime şi este formată din vreo 4-5 sate.

Locul  unde am stat este mai presus de orice imaginaţie. Este un complex cu nişte căsuţe minunate la doar 100 de metri de plajă. Nu m-am putut abţine şi m-am dus pe plajă deşi nu puteam să văd nimic. Noroc cu semiluna care mai lumina un pic nisipul ud. Se pare că marea se retrăsese, aşa că am mers un pic mai mult în nisipul mocirlos. De asta am rămas singură.. ceilalţi nu au vrut să se ude. Şi clar că m-am udat! Dar a meritat: liniştea nopţii şi a mării împresurate de o semilună luminoasă, câteva stele rătăcite printre nori. Ah, şi câteva valuri se spărgeau de barcă pescărească ce îşi aştepta cuminte stăpânul.

Am revenit în casuţa minunată şi ne-am distrat copios. Am mâncat, băut şi am făcut glume mai picante decât mâncarea în sine. Am dat de MTV Arabia, unde se repetau aceleaşi 5 piese într-una. Dar tot era mai bine decât muzica arabă pe care încep să nu o mai suport. Manelele mi-au distrus puterea de a mă bucura de muzica internaţională. 😆 Am cam tremurat de frig în timpul nopţii, dar m-am trezit prima din casă, evident. Am făcut curat în cameră şi în bucătărie, apoi am mers pe plajă şi inima mea cred că a încetat să mai bată pentru o clipă. Descoperisem paradisul. Îmi pot imagina că în timpul verii locul este mai mult decât o minunăţie. M-am chinuit un pic să trezesc anumite persoane prea obosite, iar în cele din urmă am luat feribotul înapoi. Deşi nu aş fi vrut să mai plec. Niciodată!

Oricum se pare că acolo îmi voi petrece 1 Decembrie. Planul este să mergem să bem vin fiert cu scorţişoară şi poate facem şi clătite. Sper ca acest plan să se împlinească. Va fi primul meu 1 Decembrie sărbătorit pe plajă la 15-20 de grade. Poftim diversitate! 😀

Între timp, revenim acum la lucruri mai serioase. Azi voi merge în Tunis pentru a participa la un târg de afaceri ca asistent/traducător a unui om de afaceri, timp de trei zile. Pentru că, nu-i aşa?, nu trebuie să mai las şansele să treacă pe lângă mine. Hehe.. şi cu ocazia asta voi fi cazată la un hotel, bănuiesc că vor fi condiţii mai bune decât în apartamentul unde stau eu. Sunt chiar curioasă cum va decurge totul mai ales că târgul se apropie într-o oarecare măsură de ce am studiat la master. Oricum e mai aproape de domeniul meu decât ar fi, să zicem, predatul. 😛

P.S Am vrut să pun imagini în post, dar conexiunea slabă nu mă lasă, aşa că s-ar putea să renunţ la a pune poze pe blog. Majoritatea le puteţi vedea pe pagina mea de facebook.

Anunțuri

2 răspunsuri »

  1. Super, Alina ! Ma bucur mult pentru minunile care i se intampla . Iti doresc un 1 Decembrie magic , asa cum iti doresti ! Pup!

  2. Mulţumesc frumos, mai ales pentru răbdarea cu care îmi citeşti postările. Un 1 Decembrie minunat şi ţie. Te îmbrăţişez!

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s