The Messenger: The Story of Joan of Arc (1999)

Standard

Sunt una dintre persoanele care nu este pasionată de istorie. Sunt puține momente istorice care îmi pot capta interesul, iar de aici și dezinteresul meu în a vedea filme cu diferite personaje mai mult sau mai puțin eroice. Oricum în general mă enervează modul în care Hollywood-ul răstălmăcește trecutul. În ciuda sceptismului, nu am putut rezista tentației și a trebuit să văd filmul care descrie viața personajului meu preferat din istorie, Jeanne d’Arc.

Spuneam mai demult că începutul unui film este foarte important și acord o importanță mărită acestui lucru. Ei bine, primele minute m-au dezamăgit. Poate pentru că voiam să fim deja intrați în acțiune, nu să mă îmbuibe cu informații plictisitoare. Evident că exagerez pentru că nu a ținut mult și ni s-a explicat pe scurt despre ce e vorba și unde ne aflăm. Un alt lucru pentru care am fost sceptică a fost faptul că filmul are peste două ore, dar nu le-am simțit deloc.

Franța anilor 1400 era în mijlocul Războiului de 100 de ani, când englezii ocupau tot mai multe teritorii din nordul țării. Micuța Jeanne, o copilă modestă din Domrémy, este martoră la uciderea și apoi violarea surorei sale. Încercând să înțeleagă de ce a trebuit să se întâmple asta, primește de la un preot un răspuns care îi va marca viața: poate că Dumnezeu a salvat-o pentru că are planuri mărețe cu ea. Devine o tânără foarte religioasă și astfel, după ce primește ceea ce pentru ea este mesajul divin, merge direct la viitorul rege al Franței pentru a-i cere o armată cu care îi va învinge pe englezi. După câteva probe prin care este trecută, reușește să îl convingă că este trimisa lui Dumnezeu așa că pleacă la război. Câte bătălii reușește să câștige, până unde o poate ajuta credința și în cât timp Franța va fi eliberată, sunt întrebări la care filmul răspunde foarte ușor.

Am aflat că rolul principal este jucat de Milla Jovovich abia când a început filmul și eram tare nerăbdătoare și poate sceptică să o văd pe superba actriță interpretând un rol mai mult decât captivant. Mi-a plăcut enorm, de la lacrimile sale vărsate când vede nedreptățile până la revolta cu care ia parte la luptă, de la siguranța cu care vorbește despre misiunea sa până la minunatele scene când este copleșită de incertitudine.

Spre rușinea mea nu l-am recunosc pe Dustin Hoffman în rolul conștiinței tinerei războinice. Un personaj cu replici magnifice, bine conturat.

Un alt lucru pozitiv al filmului este coloana sonoră, care a îmbinat perfect scenele de război cu cele de luptă interioară. Mi-a plăcut faptul că nu a fost transformat într-o poveste de iubire (că oricum nu avea legătură cu realitate) mă așteptam să fie dus filmul în direcția asta. Că tot am ajuns aici, trebuie să menționez că filmul are câteva premii câștigate, cum ar fi César-ul pentru costume, care într-adevăr au fost impecabile, și pentru sunet.

Ce nu mi-a plăcut a fost, bineînțeles, problema de limbă. Mi s-a părut de natura ridicolului cum francezii vorbeau în engleză, iar englezii vorbeau cu un ușor accent britanic. Iar un al lucru pe care nu îl înțeleg este de ce titlul filmului spune de Joan of Arc în timp ce în film era numită Jeanne. Per total să simte clar că nu este o producție de Hollywood, de asta cred că mi-a plăcut atât de mult.

Trailer-ul este un eșec, arată toate scenele importante din film și parcă e plin de spoilere, dar măcar finalul este bine gândit.

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s