Nu am idee câţi ştiţi de revista culturală online Europe’s Times and Unknown Waters. A fost lansată anul acesta în aprilie, iar acum se află la al treilea număr.
A apărut cu o mică întârziere, dar se pare, motivată. Au cam de toate: de la metal la filozofie, de la fotografie la poezie, de la critică [...]
Hop şi… eu?!
Orice, fie şi tortura, era o soluţie pentru a scăpa din ghearele nebuniei.
Din nou am ales ca titlu un citat din carte. Te-ai fi gândit vreodată că mai îngrozitoare ca tortura e nebunia? N-aş fi zis. Continui cu citatele din Condiţia umană de André Malraux, de această dată subiectul fiind viaţa şi moartea.
Niciun om nu poate trăi negând viaţa.
Yo-ho-ho and a bottle of rum
… sau Destination: Treasure Island. Evident că mă mai şi joc iar acesta e ultimul jucat. E un adventure point and click din 2007. Nu mai jucasem de mult timp un astfel de adventure şi când am intrat în joc am avut un mic şoc. [Nu că nu aş fi citit dinainte că e aşa, [...]
Mansardă la Paris cu vedere spre moarte
Din nou o invitaţie la teatru, din nou aceeaşi persoană pe care nu am putut să o refuz, aşa că seara de duminică mi-am ocupat-o cu piesa Mansardă la Paris cu vedere spre moarte.
Începutul a fost cel puţin diferit. Înainte de a începe piesa, când oamenii se aşezau la locurile lor, erau deja 4
“Focul Iadului” sau trecutul nu iartă
Am uitat să scriu despre ultima carte citită de John Saul, Focul Iadului [Hellfire]. Trebuie să menţionez că urcă uşor, uşor în topul preferatelor mele. Acţiunea se petrece într-un orăşel, Westover ce are [evident?] o istorie interesantă:
Când noi, morţii, înviem
Cum am spus în postul precedent am fost la teatru. Recunosc că până să citesc despre piesă nu mai auzisem de cel ce a scris-o, Henrik Ibsen. Dar mi-a atras atenţia pentru că pe lângă faptul că e norvegian, avem aceeaşi zi de naştere.
Revin la piesă, pe numele ei Când noi, [...]
Albă ca Zăpada
Zilele trecute am avut parte de o porţie de realitate destul de dură, în plus în ultima vreme nu mai zâmebesc cum ar trebui… aşa că am simţit nevoia să îmi hrănesc sufletul de copil [pentru că încă mai există]. Nu ştiu ce modalitate ar găsi alţii, dar eu am fost la teatru de păpuşi [...]
“Strigăt în noapte” sau Bau-Baul de pe plajă
Parcă am mai spus că îmi place cum scrie John Saul. Voi face referire la ultima carte pe care am citit-o, Strigăt în noapte [sau mai bine zis Cry for the strangers]. Mi se pare interesant cum îşi începe cărţile… mereu cu o întâmplare de unde vor începe dezastrele. Pentru că mereu se întâmplă catastrofe.
Haggard – Tales of Ithiria [albumul poveste]
Prima dată când am ascultat albumul, l-am ascultat cinci ore fără oprire. Eram pe tren şi veneam înspre Cluj-Napoca. Era dimineaţă [începând cu ora 5] şi numai bine se ridica ceaţa… şi răsărea soarele. Deci oarecum ajutată de natură, eram introdusă într-o atmosferă de poveste.
